Lună: martie 2026

A.A.A: Podcast cu și despre Centrul de activități – Casa fluturilor curcubeu SRL

Business, SuperBlog

Salutare tuturor și bine ați venit la Astăzi. Aici.Acum, primul meu podcast sponsorizat de cei de la Frisomat România cu ocazia împlinirii celor 30 de ani de activitate în domeniul construirii și proiectării de hale metalice din oțel galvanizat.

Casa fluturilor curcubeu SRL

Astăzi, o să vorbim cu fondatoarea unui proiect unic în România care există pe hârtie deocamdată, și care urmează a fi pus în practică în curând.

Cum a ajuns la această idee de afacere și în ce stadiu se află în momentul acesta ne va spune mai multe Andreea Simona Zlatan, invitata mea din cadrul primului meu podcast, sub numele de Astăzi, Aici, Acum.

– Bună Andreea, mă bucur că ai acceptat invitația într-un cadru cu totul nou atât pentru noi, cât și pentru tine, și îți mulțumesc pentru încrederea acordată! Nu pot exprima în cuvinte emoțiile pe care le am în acest moment!

– Bună tuturor, și bine v-am găsit! Și eu am emoții îți dai seama. Sunt pentru prima oară într-un podcast, refuzând o dată participarea, crezând că nu am ce să spun folositor unui public, indiferent de dimensiunea lui. Nu este cazul astăzi.

– Apreciez! Stiu că nu este ușor orice încercăm pentru prima dată, însă e obligatoriu să o facem pentru evoluția noastră ca entități. Să învățăm pe tot parcursul vieții și să ieșim din zona de confort. Să ne lepădăm de limite și frici, și să devenim confortabili cu schimbarea.

– Oh, că bine spui. Când am refuzat prima mea posibilitate de a exersa vorbitul în fața camerelor, mi-a părut atât de rău, fiindcă mie îmi place să fac asta, însă NU-ul categoric a fost prima reacție din păcate la momentul respectiv.

– Așa te justifici că ai răspuns promp la invitația mea. Sunt o norocoasă! Ai venit cu lecția învățată și pregătită să ne povestești de ‘puiul’ tău, și aici mă refer la proiectul Casa fluturilor curcubeu SRL. – Tematica acestui podcast fiind una cu și despre antreprenori, nu aveai de ce să refuzi o oportunite de îl face cunoscut înainte de deschidere.

– Așa e. Am venit să mă laud cu centrul meu de activități pentru copii sub 3 ani, momentan, care vor avea parte de o creștere diferită față de ceea ce găsim în România la momentul acesta. Cel puțin din câte știu, în București nu există: dormitul afară în landou, indiferent de anotimp, ieșitul afară indiferent de anotimp. Știi cum se spune: Nu vremea este nepotrivită, ci hainele și încălțările.

– Ha-ha-ha, și cum în România este o cultură unde la modă e înfofoleala, crezi că o să reușești să schimbi mentalitățile oamenilor?

– Sigur că da. Suntem o cultură care se vrea educată, unde fiecare încearcă să demonstreze care e mai special, mai deștept, mai bogat, mai șmecher și pe opulență. Să se vadă că am, că sunt, unde mă duc, ce fac, ce măcânc, cât mănânc. Suntem deschiși la schimbări. Avem o cultură în plină schimbare și dezvoltare. Părinții de acum pun accent pe educația copiilor lor și au posibilitatea să jongleze cu școli care mai de care, cu activități extrașcolare obligatorii. Sunt părinte a unui băiețel de 6 ani. Și eu, la rândul meu, mă regăsesc 100% în descrierea aceasta.

– Într-adevăr, îmi surâde ideea să îmi duc copilul la o cresă unde stă mai mult afară decât în interior. Ce activități o să se desfășoare pe parcursul unei săptămâni? Cum procedezi când trebuie să îi pui la somn în landou dacă plouă de exemplu?!

– Vom avea un orar foarte bine stabilit pe care părinții îl vor primi și ei împreună cu pozele și filmulețe pe care le vom face în fiecare zi, în care vor vedea cum decurge săptămâna. Vor fi săptămâni cu tematică, iar activitățile vor urma cursul acesteia. Tematicile sunt exclusiv atent selcționate pentru dezvoltarea limbajului, cognitivă, motorie, emoțională și socială. În ceea ce privește dormitul afară, sa ve face în landouri echipate corespunzător aduse de către părinți, cu pelerină antivânt și rezistente la apă. Copiii cât dorm sunt supravegheați cu un sistem de monitorizare cu cameră, crede-mă….după statul afară la aer curat, mișcare și după ce iau prânzul, adorm imediat cum îi punem în landou. Mâncarea va fi adusă zilnic de către o firmă de catering, unde se va ține cont de alergii și gustări fără zahăr. Vor avea parte de multă mișcare în aer liber, mâncare sănătoasă, de frig, ploaie, soare, muzică și învățături prin joacă.

– Presupun că o să existe porțile deschise, există un site sau un cont în social media unde părinții pot vedea adresa și programul de vizită al creșei?

– Deocamdată, site-ul este dat către o firmă spre creere; schița clădirii este și ea sugerată și înmânată sponsorului emisiunii. Cei de la Frisomat se vor ocupa de clădirea care va găzdui copilașii. Chiar o coincidență, faptul că vă sponsorizează podcast-ul și alegerea mea în materie de construcție. Va avea aspect de seră. Pereții fiind formați din geamuri exact așa cum arată serele. Fluturii fiind reprezentați de copiii ce își vor lua zborul spre alte tărâmuri mirifice să îi îndrume elementar spre evoluția lor în această viață.

– Nu am mai văzut niciodată o creșă, putem să îi spunem și așa, în formă de seră. Părinții o să poate veghea asupra copilului de afară pentru câteva minute când vin și pleacă. Știm cu toții cât de mult ne place nouă părinților să îi vedem cum se comportă în alte medii fără ca noi să fim de față.

– Totul este transparent. Plin de lumină naturală. Pe piața creșelor sau centrelor de joacă trebuia să vin cu ceva nou și sănătos, pentru a putea reuși să îmi duc visul mai departe. Voiam un loc unde aș vrea să îmi duc următorul copil într-o creșă precum cea la care a fost Carol, dar în România. Îmi plac copiii. Am un băiețel alături de care am învățat cum să cresc un copil ca la carte. Cu atașament emoțional. Cu atenția cerută. Să fiu acolo când are el nevoie. Cu mâncare la abur. Fără dulciuri. Fără ursuleți cu care să adoarmă lângă. Cu jocuri și copii aproape. E foarte bine să înceapă să meargă în colectivitate cu cât e mai mic. În Danemarca de la 11 luni, că atât durează maternalul, sunt dați la creșă. Iar eu ca părinte, am știut că trebuie să îl adorm în landou afară, pentru a fi obișnuit cu stilul când va începe să fredoneze instituția. I-am integrat în alimentație pâinea lor neagră și umedă la mic-dejun, pentru că știam că este ceea ce va primi acolo. Eu l-am dat pe la vârsta de 1 an și 3 luni, nu chiar la 11 luni, fiindcă alăptam, a trebuit să refac programul de alăptat, să o răresc, pentru ca el să mănânce solid și asta să fie baza lui. Zis, și făcut. Din prima săptămână s-a dezobișnuit de sân. Am insistat eu și îl puneam eu la sân, el nu cerea niciodată, până când nu mai voia să stea. Avea prea multe lucruri de făcut interesante, nu mai avea stare. Așa am renunțat la alăptat, o tranziție foarte ușoară pe acest capitol, care e dureros pentru majoritatea.

– Dacă nu exită job-ul, creșa, prăjitura. Inventeaz-o! Asta simt că faci tu. Și foarte bine că pot și alții să profite de aceasta. Unde va fi locația, care va fi programul și despre ce preț vorbim?

– Programul va fi de L-V, de la 07- 17, orarul se mai poate schimba în funcție de cerințe. Cu siguranță nimic nu e bătut în cuie și o să încerc să fiu cât mai flexibilă din orice aspect. Îmi doresc să fi găsit și eu empatie față de părintele care întârzie, părintele care e singur și fără ajutor de la părintele numărul 2, de la bunici sau o vecină. Nu există câteodată soluții imediate. Iar eu vreau să le fiu alături părinților în această etapă grea la început și anevoioasă pe parcurs. Încă lucrez la locație. O să fac un sondaj pentru a nu da greș. Să nu fie cu supărare. Și la preț mai am de lucrat deoarece contează ce salarii și chirie voi avea de plătit. Nu mă pot pronunța nici în privința vacanțelor. Aceste lucruri și multe altele le vom seta împreună cu părinții. O să le dau cuvântul.

– Părerea mea e că sună foarte tare ideea ta de creșă. Important e să îi dai drumul la treabă, iar pe parcurs vei îmbunătăți alături de sugestiile părinților ceea ce îi lipsește. Podcast-ul a ajuns la sfârșit din păcate. Unde să te găsească părinții până pui la punct site-ul?

– Pe instagram și Tiktok pe numele Andreea Simona Zlatan. Să îmi trimiteți mesaje acolo cu sugestii vă rog. Am nevoie de susținerea voastră. Haideți, curaj! Eu am avut. E rândul vostru.

– La revedere și mult succes în tot ceea ce ți-ai propus!

– Mulțumesc, la fel! La cât mai mulți antreprenori cu idei interesante și empatice cu noi, oamenii!

Acest articol reprezintă proba a doua din cadrul competiției Superblog ediția de primăvară 2026!

Proiectul: Casa părintescă nu se vinde

SuperBlog

Acasă la părinți este locul în care redevin fetița simplă de la țară, sinceră cu ea însăși în primul rând, fără măști, fără make-up și haine asortate, fără griji cotidiene și grabă în toate cele.

Stau.

Cu ochii în tavanul cu grinzi vopsite gri, mă imaginez pe când eram copil și priveam la el visând la cum va fi când sunt mare. Ce sentiment plin de entuziasm totodată, și trist pe de altă parte. Mă gândesc la cât de repede a trecut timpul, și ce emoții mă inundă. E o energie pe care nu o resimt indiferent de unde m-aș afla pe planetă. După 14 ani de locuit în Danemarca și 32 de țări vizitate la activ, confirm spusele cu mâna pe inima mea de româncă get – beget.

Mă gândesc: câte lipsuri!

Nu baie, nu tu cablu tv, apă curentă nici vorbă. Prispa din lemn verde a fost călcată de multe generații până a venit rândul să ne găzduiască pe noi: mama, tata, fratele mai mare și eu. Mutați din Vaslui, după ce fabricile s-au închis, a oferit o plasă de siguranță familiei noastre, plasă pe care părinții mei au vazut-o ca cea mai bună soluție în momentul respectiv.

Doamne, câte amintiri frumoase am la țară, și cu ce cultură generală am plecat în viață de acolo. A fost cea mai bună decizie în ceea ce ne privește pe noi copiii, dacă ne gândim la educație, mâncare sănătoasă, aer curat, statul în soare fără tot felul de creme toxice care se recomandă acum, bând apă proaspătă și rece de la cișmea, un mod de viață normal pe care îl căutăm tot mai mulți dintre noi, generația asta de 30+.

Dacă a fost o perioadă când lumea vindea de la țară tot și se mutau la oraș. Acum tendința e să ai și la țară și la oraș o locuință. Posibilitatea uriașă de a lucra de acasă e rai în viața unui om dacă știe cum să profite de ea. Iar, eu sunt unul dintre aceea.

Nu din întâmplare sunt acasă la părinți. Ci pentru că vreau să o renovez. În niciun caz pentru a o vinde, ci să locuiesc în ea când simt nevoia să mă încarc cu energie pozitivă. Vă recomand să vă găsiți un loc care vă încarcă energetic cu bunăstare și să vă faceți rai din el.

Iarna e mai ușor să locuiești la apartament în oraș, fiind un trai mult mai facil față de locuitul la casă într-un sat, unde ești un pic mai izolat când vine vorba de urgențe provocate de dezastre naturale, drumuri înzăpezite și lipsă de personal. Încălzirea casei constă în facerea focului în sobă, pentru care trebuie să pregătești lemne din timp pentru această perioadă.

Proiectul: Casa părintească nu se vinde

Obiectivul pentru următoarele luni este să termin de renovat casa părintească cu ajutorul celor de la Depozit virtual care mă vor consilia pe tot parcursul proiectului cu tot ce ține de îndeplinirea acestui vis.

Cunoștințele mele în ale construcțiilor sunt zero, și era necesar să găsesc un ajutor în acest domeniu pentru a evita toate extra-urile care vor apărea pe parcurs: extra cost, timp pierdut extra, materiale extra cu depozitat extra cu tot, muncitori extra, etc.; cât și minusurile: îmbinarea nepotrivită a materialelor, să nu iasă ceea ce mi-am propus și aici mă refer la aspect și calitate, muncitorii să nu înțeleagă stilul pe care eu îl caut, șansele de a eșua pe toate planurile sa fie mari spre reale.

Așa că, merg pe mâini sigure ghidată de un consultant profesionist și dedicat, având parte de consultanță în construcții gratuită, un motiv în plus să îi aleg cu încredere. Nu are cum să iasă ceva prost atâta timp cât sunt direcționată și corectată în timp real, în fiecare etapă a proiectului.

Dragile mele femei și fete creative, nu vă fie frică de astfel de proiecte în construcții, un domeniu străin nouă. Calcule multe, cunoștințe de ultimă oră în ceea ce privește materialele și prețurile aferente, negocierile, condițiile de lucru anevoioase.

Un antreprenor de succes, trebuie să aibă oameni cheie în structura organizațională pentru a fi o companie de succes. Secretul e să pună oamenii potriviți pe pozițiile care le scot calitățile în evidență, să reprezinte și să construiască în structura, o bază esențială crizelor care pot apărea și menținerea rezultatelor în consecință.

Nu, casa părintească nu se vinde. Oriunde s-ar afla ea și oricât de greu vă este să ajungeți la ea. Oricâte întâmplări fericite sau mai puțin fericite ați avut parte în ea. Este locul care vă reamintește de unde ați pornit în viață și fiți recunoscători pentru ce v-a oferit atunci.

Poate că e timpul să dați din puținul vostru înapoi. Așa funcționează universul, nu-i așa?

Acest articol a fost scris în cadrul competiției Superblog 2026 ediția de primăvară!

Cu mama, în vizită

Culinar!, SuperBlog

Vă scriu înconjurată de atomi din plastilină conectați prin scobitori ,formând reacții chimice ca H2O și CO2 și amețită de la mirosul de vanilie și portocală din compoziția proaspăt pusă în cuptor, mirosul pe care mama îl provoacă de fiecare dată când vine în vizită la noi.

Plăcinta cu branză proaspătă de vaci e vedeta și eu vreau să scriu despre momentele astea petrecută împreună, cu părinții noștri buni și frumoși care vor deveni amintiri așa cum și formatul biluțelor din plastilină alături de fiul meu, mirosul de plăcintă și toate râsetele gălăgioase pentru vecini, vor dispărea.

Dis – de – dimineață, am ieșit în parcul IOR la mișcare. Eu cu Carol ne-am băgat la un fotbal, iar buni a luat-o la o tură de lac scrutând razele soarelui cu dinți ce reflectau asupra apei.

În sfârșit e martie!

Zilele lungi și luminoase au ajuns și la noi, și parcă abia ieșiți din iarnă, suntem mai conștienți de timpul scurt pe care îl avem la dispoziție. Neterminatele treburi le organizăm mai conștient astfel încât să profităm de statul afară și petrecut cât mai mult timp împreună cu familia și prietenii.

Pauză de ‘publicitate’.

Carol tocmai mă cheamă să ne jucăm ‘Nu te supăra frate’, și nu acceptă un refuz, mai ales că mi-a atras atenția că stau la laptop de ceva timp, semn că mă aștepta să termin fără ca el să mă deranjeze. Însă răbdarea are și ea nunțele ei, iar el o manifestă foarte sâcâitor așa că mă ducccc!!!!!!

Mama participă și ea la joc. Cât se marinează pulpele de pui, poate să facă și ea o pauză bine meritată. Plăcinta stă la căldură în cuptor. Totul pare sub control.

Să înceapă jocul, zic!

TRANSAVIA de 35 de ani și până în prezent ne oferă siguranța că produsele de carne sunt din păsări crescute cu grâne din culturi proprii, fără hormoni de creștere, astfel să spulbere gândirea aceea negativa cum că produsele aflate pe piață nu se compară cu cele de la țară crescute libere , cu iarba și fără agenți de creștere.

Pulpele de pui Fragedo de la TRANSAVIA se aseamănă cu carnea de pui crescut la țară. Prăjite și apoi marinate în sos de roșii cherry dulci cu mămăliguță, cum numai mama știe să le facă; fragede, aromate chir și fără a folosi condimente sofisticate, altfel nu ar mai ieși gustul din copilărie pe care eu îl caut în general în orice mâncare care se vrea a fi tradițional românească.

Preparatul pe care îl mâncam când eram mică și fără griji de om mare, e un gust autentic. După multe ore de stat afară și în frig, după lungile ture de săniuș, intram în casă, unde mirosea cum începe să miroasă acum. Aproape că nu mă mai pot concentra la scris. Mă tot uit spre ea, mă foiesc în scaun. Nu știu dacă să încep cu plăcinta, ori să mai scriu câteva paragrafe în articol până e gata ostropelul, așa cum i se zice la noi în Moldova.

Astăzi vreau să guste și băiatul meu Carol, din mâncarea mea preferată pe când eram ca el, și să mă vadă cu imaginația lui, de ce bucurii simple am avut parte și cât de bine e să o simți pe mama ta chiar și preț de câteva secunde, de o vârstă cu tine. Carol în vârtsă de 6 ani, a realizat ceva astăzi. Că am fost și eu copil. Că și eu am fost certată de buni când nu voiam să fac ce spune ea, fiindcă eram prea ocupată cu joaca din drum alături de prietenii mei. A început să aibă tot felul de curiozități despre copilăria mea la țară, care e total diferită de cea a lui.

Nu am avut parte de lecții extrașcolare, cum ar fi înot, fotbal sau limba engleză, însă am învățat să cânt la vioară și să fac dansuri populare, la orchestra din sat, în căminul cultural din Viișoara. Mă agățam de ceea ce ne oferea școala. Acolo se întâmpla toată magia pentru mine.

La televizor aveam TVR1 și moldoveni, unde urmăream campionate mondiale de fotbal o dată la 4 ani, iarna era campionatul de patinaj artistic, iar sâmbăta seara ne strângeam toată familia la Telenciclopedia, urmată de emisiunea ‘Surprize, surprize’ cu Andreea Marin.

Oh, ce vremuri frumoase și simple.

Dar drept să spun, sunt foarte atentă ce activități formează copilăria lui Carol acum. I-am făcut un program cu cele necesare unui corp și o minte sănătoase. Vreau să aibă o dezvoltare armonioasă și plină de amintiri amuzante în care eu, părintele, să fiu mai prezent decât au fost părinții mei lângă mine.

Să petreacă timp și cu bunicii. Să guste din mâncărurile cu care eu am crescut, să își formeze o bază de valori sănătoase și frică de Dumnezeu pentru a depăși orice obstacol apărut în cale.

– La masă!!!!!! strigă, mama.

Nu înainte de a rosti un mesaj de mulțumire pentru bucatele de pe masă și pentru mâinile magice ale bunicii cu care a muncit o viață întreagă să ne fie bine împreună și să ne țină aproape de sufletul ei.

Vă las, și cu poze și cu articolul. Sper că și voi să conștienizați că viața e scurtă și că trebuie să ne-o planificăm astfel încât să nu stagnăm, să facem cât mai multă mișcare în aer liber, să socializăm cât mai mult și să îi ținem aproape pe mebrii familiei, pentru că ei înainte de ceilalți sunt puterea noastră de a merge mai departe de fiecare dată.

Sărut mâna pentru masă, c-a fost bună și gustoasă, și bucătăreasa frumoasă!

Acest articol a fost scris în cadrul competiției Superblog, 2026 ediția de primăvară!

Superblog de primăvară

Competitia Superblog

Scrisul e ceea ce îmi place să fac cel mai mult, cititul poziționat pe al doilea și călătoritul, al treilea, sunt din păcate cele mai neglijate activități ale mele deoarece timpul este cel mai mare dușman al meu. Probabil și voi simțiți la fel, nu doar eu.

Reușesc, însă cu efort, diminuând orele de somn, și pentru mine orele acestea sunt cruciale. Nu mai pot face față activităților de peste zi. Muncă, stat în trafic aproape două ore, apoi cumpărături uneori, moment de calitate cu copilul și aici intră jucat fotbal afară, jucat în casă cu tot felul de jocuri de societate în care trebuie concentrare, citit regulamente, răbdare, printre care gătit, curățenie, dus la înot, adus, dușuit, spălat pe dinți, și nu în ultimul rând cititul poveștii înainte de somn.

Trează de la ora șase dimineața, în zilele de înot ale lui Carol, ajung acasă la ora nouă seara. Clar, nu mai jucăm, nu mai gătesc, aici e gândit cu o zi înainte să fie de mâncare și curat cât de cât, mie nu îmi mai rămâne decât să fac ținutele pentru a doua zi, să merg direct la baie, și apoi la poveste direct în pat. Ora zece fiind ora stingerii. Mult așteptatul moment după o zi așa plină.

Dacă ai timp și îți place să scrii, nu ai prieteni și nu știi unde să îi găsești, înscrie-te în competiția Superblog de primăvară și te asigur că vei face parte dintr-un grup de oameni creativi, lângă care nu te plcitisești.

Dacă mi-am făcut eu curaj să mă înscriu, tu nu ai niciun motiv să nu o faci.

Doamne ajută-mă să rămân motivată până la finalul competiției și să creez povești frumoase pentru cititorii mei frumoși, Amin!

Înscrierile se fac aici și gândește în modul următor: acum, câștigă experiență, ca abia la ediția de toamnă să te concentrezi pe ce loc ieși. Știu, îmi place să dau sfaturi, însă dacă e relevant pentru o singură persoană din zece, înseamnă că nu mi-am pierdut timpul ăsta de scris numai în interes propriu, fiind articolul de înscriere în cazul meu acesta.

Depășiți-vă limitele, condițiile, fricile, spuneți ce aveți de spus și faceți ce simțiți ACUM, nu mâine, nu luni, nu data viitoare. Nu va mai fi dacă nu e ACUM.