Nu știu la a câta ediție sunt, însă știu că pe cea din primăvară am ratat-o!
Proaspăt mutată în casă nouă, fardată cu var lavabil pe fundal cu bocăneli în plină desfășurare a mobilei din dormitor, nu vreau să mai găsesc motive de a nu avea timp cum am făcut în primăvară, și vreau să mă bucur de scris, folosindu-l drept pauza din haosul mutării și încărcarea bateriilor pentru a continua cu renovatul.
E trecut de 1 octimbrie deja, și prima probă și-a făcut apariția. Acest articol reprezintă fișa de înscriere în Competiția Superblog unde trebuie să îmi anunț public pariciparea, pentru ca toata lumea să fie cu ochii pe articolele mele în următoarea perioadă.
Îmi era dor să mă dedic scrisului, dar nu vă mint, îmi place și când primesc produse de la sponsori acasă pe care să le testez înainte; ba e vin, ba cosmetice, ba ulei de măsline, bani, discount-uri și vouchere de tot felul, invitații la evenimente, o lumea care îmi place și mi-am dorit-o dintotdeauna.
Mulțumesc oficial celor din spatele competiției care au grijă de viitorul scriitorilor care vor să exerseze și să-și pună abilitățile scrierii în reflectoare, și pentru că fac posibilă această competiție după atâția ani fiind singurul loc în care ești învățat cum se scrie un articol complet într-un interval de spațiu și timp presărat cu creativitatea scriitorului și câteva reguli de respectat.
Hai să-i dăm drumul la scris fără văicăreli, și fie ca inspirația să fie de partea mea și de această dată!
Există oare un Crăciun fericit, sau este doar o idee transmisă mai departe pentru a încerca să se întrețină o atmosferă de sărbătoare în preajma a ceea ce cu toții i-am uitat semnificația, și anume Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos?!
Urarea Crăciun fericit, capătă foarte multe forme și e încărcată cu energii pe frecvențe diverse. Fericirea este de nenumărate feluri, și își schimbă anatomia în funcție de nevoile omului. Din această cauză nu există Crăciunul ideal. Ci, un Crăciun pentru fiecare.
Dacă pentru unii condițiile financiare îi limitează la o portocală și o familie întregită, Crăciunul lor este unul ideal, și îl vor petrece după posibilități. Vor merge la biserică pentru o felie de cozonac, vor aprinde lumânări, vor cânta Mulți ani trăiască Lui Iisus, și vor simți lumina sărbătorii în suflete mai mult decât ar face-o cei cu mai multe bucate pe masă și mai mulți bani în cont.
Pentru aceștia, Crăciunul ideal e să-l petreacă lângă prietenii adevărați. Care sunt puțini din păcate. Să dea petreceri exclusiviste, unde să ciocnească împreună un pahar de vin, Cabernet Sauvignon de la Beciul domnesc, reprezentând sângele lui Iisus și să -și împartă cadourile scumpe unul altuia, fără a se bucura vreunul mai tare ca altul. Dar așa arată în viziunea lor Crăciunul, și e normal să fie așa. Suntem diferiți. Avem alte viziuni și concepte de viață. Pentru unii interesante, pentru alții, plictisitoare ar zice.
Oamenii de la țară, care mai merg cu colinda prin sat și fac oamenii fericiți cu glasul, Crăciunul ideal e să răzbată ulițele în lung și-n lat vestind Nașterea Domnului. Să ducă tradiția mai departe prin acest mod și să slujească pe Domnul așa cum învață duminică de duminică la biserică.
Cei care locuiesc în țări străine unde lucrează sau studiază, își doresc să fie alături de familie, acasă, unde e cald și bine. Unde e mai frumos, dacă nu în sânul familiei să petreci Crăciunul?!
Dacă nu ai o familie, Crăciunul ideal e să nu fii singur. Ce bucurie mare e când știi că vine cineva în vizită. Ai spor în toate. Gătești cu drag, faci ordine cu plăcere, împachetezi cadouri, decorezi casa, chiar dacă decisesei ca anul ăsta să sari peste.
Să nu uităm de copiii din orfelinate, bătrânii din azile, părinți uitați de copii, oamenii străzii, familiile monoparentale, toți au nevoile și dorințele lor.
Atmosfera unui Crăciun ideal o putem construi noi, ceilalți, care suntem sănătoși, avem familiile și prietenii aproape, avem un loc de muncă, un acoperiș deasupra capului, cadouri de împachetat, bucate fel și fel pe masa de Crăciun.
Mână de la mână trebuie să ne unim forțele și să fim parte din plănuirea unui Crăciun ideal pentru cei care știm că nu sunt la fel de norocoși ca și noi. Puținul nostru, înseamnă mult pentru alții.
Data viitoare când o sa te mai plângi, gândește-te că altcineva își dorește să aiba ce ai tu.
Hai, să ne mulțumim cu ceea ce avem și să dăruim mai departe: iubire, o îmbrățișare, un sărut, o încurajare, un cadou, o floare, un ban, o amintire, un pahar de vin, o felie de prăjitură, un colind, o rugăciune, un apel telefonic sau o felicitare, un gând bun sau o donare, și lista poate continua la nesfârșit.
Lasă un comentariu cu ce înseamnă pentru tine Crăciunul ideal, și completează lista cu faptele bune pentru a conștientiza super puterea pe care o deținem noi oamenii, aceea de a fi oameni între oameni.
Acest articol a fost scris în cadrul competiției Superblog 2024, ediția de toamnă!
După atâția ani de blogging în care nu m-am ținut de treabă așa cum se cuvine, mi-am dat seama că nu am un articol de prezentare, o bibliografie a mea. Vă dați seama cu ce spaimă și ce emoții mi-aș citi bibliografia?
Poate nu am fost îndeajuns de bună, de frumoasă, de loială, de deșteaptă, de succes sau de familie?
O întreagă listă de, ‘de-uri’ în față care îmi vor da anxitetate.
Voi v-ați gândit vreodată la asta? Ați fi curioși să vă citiți și să vă autoevaluați după ceea ați reușit să fiți din momentul scrierii și până în prezent?
Cu siguranță că dacă aveam una deja, acest articol ar fi fost un update al dezvoltării personale care m-ar fi ajutat să îmi văd viața poate cu alți ochi. Cu ceea ce am fost și ce urmează să fie. Cea din trecut și cea din viitor care e din momentul prezent de fapt.
Cu toții ar trebui să avem un jurnal, nu neapărat un blog, în care să scriem public bibliografia noastră, pentru că ne va ajuta să ne cunoaștem mai bine, să vedem ce lipsuri sau plusuri avem, să ne dăm seama unde ne poziționăm în societate, pe lista angajaților, între prieteni, în ierarhia studiilor și proiectelor din care am făcut parte, să cântărim ce ne trage în jos și de ce am avea nevoie să creștem atât pe plan de carieră, cât și pe plan emoțional și personal.
Ideea mi-a venit odată cu proba a patra din cadrul competiției Superblog 2024, ediția de toamnă, în care sponsorul Ziaja România, să ne cunoască personalitățile, și nu doar numele, a decis să ne asociem produselor din gama Coconut & Orange vibes pentru a ne ajuta mai mult în descrierea felului nostru de a fi în realitatea de zi cu zi.
Având în vedere că această gamă e compusă din 8 produse, o să punctez în acest articol tot 8 descrieri de-ale mele pentru a mă cunoaște mai bine eu pe mine în primul rând, ca mai apoi, voi pe mine.
Revigorantă, aducând în viața lor un plus de bucurie cu modul meu de a fi; glumeață, zâmbitoare, prietenoasă, cu energie pozitivă oricând și la orice oră. Frumos mirositoare. Folosesc parfum în păr, după ureche, la încheietura mâinii și creme parfumate de mâini și pentru corp în fiecare zi, de mai multe ori pe zi chiar. Cine nu ar vrea să stea în jurul unei astfel de persoane care nu trece neobservată?!
Îmi place să am un aspect curat per total. Mă spăl în fiecare zi pe păr, deoarece părul gras nu este după părerea mea un pretext să stai cu părul nespălat ca să nu riști să ți se îngrașe părul și mai tare decât se îngrașă deja. Acest aspect îl observ la foarte multe fete frumoase din jurul meu și nu e o alternativă atrăgătoare. Îmi pare rău pentru ele că nu țin la acest aspect atât de vizibil și atât de inestectic. La mine a devenit o obișnuință spălatul pe păr în fiecare zi, indiferent cât de târzie e ora, înainte de culcare respect cu sfințenie rutina de îngrijire, începând cu spălatul în general, nu numai pe cap. Șamponul cu arome de nucă de cocos și floare de portocal de la Ziajna, vegan cu 98% ingrediente naturale, îmi lasă părul voluminos chiar dacă în descriere nu specifică asta, și foarte curat.
Balsam pe suflet sunt când cineva are nevoie de ajutorul meu. Sunt un umăr de sprijin pentru cei care îmi cer ajutorul. Mă las pe mine să fac fericiți pe ceilalți. Asta mă face pe mine să fiu fericită și simt că acesta este scopul meu în viață. Mă bazez pe univers când ajut, și tot pe el când va întoarce binele spre mine.
Nu aștept să mi se facă bine, ca mai apoi să fac și eu. Eu fac bine pentru că așa simt. Nu stau să mă gândesc dacă și cu parcă se plimbau pe-o barcă. Cum balsamul de păr Ziajna cu aromă de cocos și 97% ingrediente naturale face părul mătăsos și strălucitor, așa cum și eu încerc să fiu în viața oamenilor. O rază de soare care aduce mângâiere atunci când au cea mai mare nevoie.
Folosind scrub-ul și spuma 2 în 1 Ziajna cu aromă de cocos cu 94% ingrediente naturale, curăț nu doar impuritățile și pielea moartă de pe corp, curăt totodată și energia negativă acumulată în corp de la oamenii din jurul meu. Sunt eu o persoană pozitivă, dar nu sunt plăcută de toată lumea și e normal asta știu, dar e imposibil să nu absorbi din energia aceea negativă care pluteștein aer.
Nu mă plâng niciodată. Am puterea să mă refac singură. Îmi umplu timpul liber cu ritualuri de frumusețe, rugăciune, uitându-mă la filme comice, citind, făcând activități sportive alături de băiețelul meu în aer liber, îndepărtându-mă cât mai mult de cele rele și ținându-mi mintea mereu ocupată.
Port machiaj zilnic când merg la muncă. Dimineața am nevoie de 45 de minute fix ca să ies pe ușă, dintre care 30 de minute le petrec în baie, unde: mă spăl pe dinți și pe față, îmi dau crema pentru față Ziajna cu aromă de nucă de cocos și 92% ingrediente naturale, îmi dau repede sprâncenele crețe cu un gel de laminare, îmi pudrez fața cu o pudră matifiantă pentru a estompa sebumul care apare pe parcursul zilei, un pic de blush în obraji, un pic de mascara pe gene, iar la sfârșit aplic balsamul de buze Ziajna tot cu aromă de cocos, pe care îl port în geantă peste tot cu mine pentru reaplicare și pentru hidratarea buzelor mele, permanent uscate.
Gelul de duș Ziajna cu arome de flori de portocal și nucă de cocos folosit după o zi lungă, seara îmi dă refresh și lasă urme de parfum pe piele și pijamale. Este noul meu miros de ‘miroase a mami’, cum spune băiețelul meu. Îmi miroase perna tot timpul când îi e dor de mine și îl alină până vin eu de la muncă.
Am ajuns și la al optulea produs, ultimul dar nu cel din urmă, și anume la mousse-ul pentru corp Ziajna cu arome de flori de portocal și nucă de cocos, cu 95% ingrediente naturale.
În serile libere în care am timp pentru corpul meu, îmi place să îl răsfăț cu tot felul de măști, mousse-uri, băi în cadă cu diferite săruri pentru destresare, catifelare și relaxare. Țin mult la felul cum arăt și mă simt. Păstrez un echilibru între cele două pentru a putea transmite acea energie pozitivă de care vorbeam mai sus.
Această mică descriere a mea sper că va făcut să mă cunoașteți un pic mai bine.
Știți cum se zice: o viață stai cu un om alături și tot ajungi să nu îl/o recunoști, de parcă ar fi tranpus în altă persoană!
Hai, că nu a fost așa dificil să mă descriu. Dați-mi timp să mă descopăr și voi mai scrie despre mine.
Lăsați un comentariu cu ceea ce sunteți voi pentru mine.
Hai, să facem cunoștință!
Acest articol a fost scris în cadrul competiției Superblog 2024, ediția de toamnă!
Scriu eu acum, scriu, însă viitorul nu sună bine. Vine inteligența artificială și va scrie în locul meu. Dă de pământ cu sentimentele și trage de păr experiențele unui om ca toți oamenii, cu suflet.
Ce o să se întâmple oare cu noi scriitorii? Va trebui să ne batem cu creierul unui robot plin cu toate informațiile din toate domeniile.
Nu ai cum să concurezi cu așa ceva indiferent de cât de mult o negăm la momentul actual. Ea există, și e în proces de dezvolatare. Dacă reușesc să ne fure și emoțiile noastre, trăirile, amintirile, tresăririle, reacțiile, nervozitatea, frustrările, dragostea atunci eu îmi pun stiloul pe birou, închid clapeta laptopului, sting lumina și așa va și rămâne.
Nu vreau să fac parte din scriitorii care se folosesc de AI pentru a șterne niște rânduri reci ca gheața și clare ca ceața. Vreau să îmi scriu gândurile zilei după percepția pe care mi-am creat-o în momentul acela, ca peste ani să văd o evoluție a mea ca scriitor.
Dar care viitor?
Nu o să mai comandăm cărți de la Editura NICULESCU, nu o să mai cumpărăm cărți fizice din librării, o să zburăm după fluturi acultând audiobook, precum ‘Vânătorii de zmei’, și o să citim e-book – uri scrise de AI.
Timpul de scriere și documentare a unui autor real, uman, cu suflet bun, rău, trist sau fericit, este imens față de ceea ce AI poate scoate în câteva secunde. O carte bună se scrie în 4 – 5 ani, carte la care nu participă doar autorul, ci și oameni din jurul său, oameni de știință care trebuie să îi explice cum se pornește o rachetă, muzeografi care să împărtășească istoria locurilor și clădirilor, și multe altele, mixate cu experiențe din viața reală prin care trecem cu toții.
Vor fi afectate toate domeniile în care noi oamenii activăm în momentul acesta. Deja ne ‘ajută’, cine folosește, eu nu, în corectarea și redactarea articolelor, pentru a fi ‘perfect’ totul. Sunt de acord să tindem spre perfecțiune, dar ea există pentru a ne motiva să o atingem, nu să fim perfecți.
La cât de supărată sunt eu astăzi pe AI, atât de bune prietene o să devenim odată ce o să fiu nevoită să o folosesc în viitor pentru a ține pasul cu trend – ul.
Locurile de muncă sunt în permanentă schimbare, universitățile rămân în urmă cu updatarea cursurilor, online – ul ne ia cu asalt și afacerile vor merge de la distanță.
Măsurarea spațiului și a timpului se vor întâmpla în alte condiții, respectând cu totul și cu totul alte norme; vor funcționa în ritmul algoritmilo cu strategii bine puse la punct cu actualitatea.
O fi bine sau rău, noi ne vom adapta. Eu cred în schimbări și încurajez învățatul fără întrerupere. Toată viața trebuie să învățăm dacă vrem să evoluăm. Se vorbește mult de ieșitul din zona de confort.
Zona de confort e periculoasă.
Inteligența artificială versus inteligenșa umană ies la război.
La luptă!
Acest articol reprezintă proba cu numărul 2 din cadrul competiției Superblog 2024, ediția de toamnă!
Nu există toamnă sau primăvară de câțiva ani încoace, în care să nu mă las ispitită de regulile, premiile și mai ales conexiunile cu oamenii din care competiția Superblog este alcătuită, și să nu mă apuc să fac ceea ce îmi place cel mai mult pe lumea asta, aceea de a SCRIE.
Povești realiste sau imaginare, pudrate cu parfum proaspăt de flori sau frunze uscate, inspirate de ceea ce mă înconjoară conturate după mediul înconjurător format din oameni și valul de emoții cu care aceștia vin și pleacă din viața mea.
Cu un bagaj de emoții în suflet și un compex de idei în minte, aștern în cuvinte pe ecranul cu lumină albastră, gânduri de nicăieri, stânse cu grijă de subconșientul conștient.
Sponsorii competiției aduc cu ei produse de combatere a imaginației, și ‘muzica’; rolul meu fiind cel de a compune un întreg unic, care să transmită ceea ce i se spune în cerința probei, și care să vină cu un adaos personal, picant și sensibil, ca în final să transmită mesajul dorit și stabilit de către aceștia încă de la bun început.
Ești la început de drum în ale blogului, vrei să înveți de la cei mai buni, ai sau nu direcție în ale scrisului, vino în cadrul Superblog ediția de toamnă 2024 să te descoperi pe tine în primul rând?!
An de an, mă înregistrez cu drag în competiție. Mă transform într-un învățăcel gata să scrie pentru locul unu. Învățată din școală cu spiritul competiției, aici e locul în care mai pot face asta încă inocent, ca atunci când eram copil.
Cu acest articol, dau startul articolelor din toamna aceasta, așa că dragii mei cititori, țineți aproape, mâine, 1 octombrie, va fi lansată prima probă Superblog!!!!!!!
Anunț pentru organizatori!
-Anul acesta voi putea ajunge la gala Superblog și abia astept să vă cunosc personal!-
Perioada pandemică a educat pe marea majoritate în privința protejării împotriva bacteriilor și a virusurilor, practica fiind cel mai bun mod de învățare și înțelegere a fenomenului fierbinte atât de controversat și marcant din toate punctele de vedere.
Vă aduceți aminte dezinfectantul de la intrarea în orice magazin, masca la gură, cozile interminabile la care trebuia să – ți aștepți rândul pentru a intra în orice instituție publică, fie ea farmacie, fie el magazin de cartier, toate erau restricționate de un anumit număr de oameni și pe care toată lumea îl respecta cu sfințenie.
Medicaleshop.ro
Reprezintă sursa principală ce pune spre vânzare, importă și comercializează echipamente de protecție, strict companii și instituții.
Obligatorii în organizațiile cu grad ridicat de contaminare cu microorganisme & cu expunere la diverse substanțe periculoase.
Grijă și protecție
În primul rând boala se transmite atunci când grija față de transmitere este înțeleasă greșit, estimând noi dacă e contagioasă sau ba, dacă e periculoasă sau nu, dacă merită să ne mai protejăm într – un mediu atât de infectat deja, dacă, dacă și iar dacă!
Nu vă spun că mie personal mirosul de spital îmi dă senzația de greață și mă învăluie o amețeală pe care nu pot să o explic în cuvinte. Am o teamă permanentă până ies afară din incintă la aer curat. Spațiul îmi lasă impresia că tot ce ating este infectat, în ciuda mănușilor, botoșilor, măștii pe care le primesc încă de la intrare cu scopul de mă proteja. Simt că nimic nu e suficient de bun astfel încât să mă facă să mă relaxez într – un astfel de mediu populat, în marea majoritate format dintr – un mix de oameni care suferă de fel și fel de boli contagioase.
Produse cu numeroase licitații câștigate în sistemul SEAP
Foarte multe instituții publice ca școli, săli de sport, spitale sau primării optează pentru produsele de protecție de mai bine de 20 de ani de când sunt pe piață.
Produsele se împart în consumabile medicale ( mănuși chirurgicale, seringi de unică folosință, plasturi, branule etc. ), consumabile pentru laborator ( eprubete, sisteme de recoltare, saci pericol biologic, etc. ), articole de unică folosință ( halate de protecție, huse din material nețesut, bonete, etc. ), articole din hârtie ( cearceaf din hârtie, role prosop din hârtie, aleze, etc. ) și dezinfectanți medicali.
Publicul țintă ale consumabilelor medicale îl reprezintă cabinetele medicale private, spitale, saloanele de înfrumusețare, ONG – urile, centre spa, săli de fitness, unități sanitare de ambulatoriu, centre de prim – ajutor și așa mai departe, absolut necesare și obligatorii pentru a stopa transmiterea de la boli de la pacient la angajat, de la angajat la membru de familie, iar lanțul ororii poate continua ca într – un cerc vicios care nu poate fi oprit numaidecât respectând regulile de protecție sanitară din cadrul fiecărei organizații în parte.
Angajament și responsabilitate
După cum vedeți când mergem în astfel de organizații trebuie să primim produse de igienă, produse de unică folosință, strictul necesar până la urmă, în funcție de serviciul prestat.
Iar dacă nu le primim, să le cerem. Odată informați despre condițiile în care trebuie să se desfășoare serviciul pentru care am venit, toată lumea trebuie să – și înțeleagă rolul pe care îl are de la venire până la plecare.
Noi suntem responsabili față de corpul nostru alegând servicii non – invazive și cabinete dotate cu produse de calitate, iar instituția asumându – și angajamentul asupra pacientului / clientului respectând normele impuse în contractul semnat.
Trebuie să conștientizăm importanța protecției și a produselor cu caracter sanitar, astfel încât să ne apară în gând instantaneu, să le cerem dacă nu sunt de găsit pe nicăieri, fără a ne simți stânjeniți. Fiind obligatorii, o să le primim dacă arătăm interes. Asta înseamnă că suntem informați. Educați.
Aici va avea loc o schimbare de mentalitate de ambele părți. Cei din instituții se vor asigura de toate cele necesare pentru a evita situațiile penibile, iar ceilalți se vor bucura de un serviciu complet și sigur, așa cum e normal să se întâmple în secolul în care ne aflăm.
Acest articol a fost scris în cadrul competiției Spring SuperBlog 2024!
Andreea Simona Zlatan 